45 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu: astronauții, reuniți la București

Zece astronauți s-au reunit la București pentru a marca 45 de ani de la zborul lui Dumitru Prunariu și pentru a discuta despre viitorul spațiului.

Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în cosmos.. Odată cu această misiune, România a devenit a 11-a țară care a trimis în spațiu un astronaut.. Zece astronauți din Franța, Germania, Italia, Spania, Norvegia, Slovacia, Turcia și Canada și-au împărtășit experiențele cu oameni de știință, profesori, ingineri, studenți și elevi, la Academia de Studii Economice din București cu ocazia aniversării a 45 de ani de la zborul cosmic

al românului Dumitru Prunariu.. „Pentru prima dată, românul a privit Pământul din orbită.. Nu ca pe o hartă împărțită de granițe, ci ca pe o planetă uriașă și unică, plină de viață.. Cu ocazia acestei aniversări, noi nu ne îndreptăm privirea doar spre trecut.. Explorarea spațială a început ca o mare aventură științifică și tehnologică a secolului al XX-lea.. De la lansarea primului satelit artificial, Sputnik, în 1957, la zborul lui Yuri Gagarin din 1961,

până la aselenizarea misiunii Apollo 11 în 1969.. În acea perioadă, activitățile spațiale erau în primul rând o expresie a marilor programe de stat, a competiției geopolitice și a cooperării științifice dintre națiuni.. Zborul cosmic românesc din 1981 a aparținut acestei etape istorice.. Nu a fost doar realizarea unui singur individ, ci a unei școli de inginerie, a unei culturi științifice, a unei pregătiri riguroase și a unei cooperări internaționale.. În același timp, a demonstrat

că o țară de dimensiuni medii poate participa la marile proiecte ale umanității atunci când investește în educație, cercetare, tehnologie și oameni de valoare.. Prezentul, însă, ne arată o transformare spectaculoasă.. Spațiul cosmic nu mai este doar domeniul astronauților, rachetelor și laboratoarelor orbitale; a devenit o infrastructură esențială pentru viața de zi cu zi.. Comunicăm cu sateliții, navigăm cu ajutorul sistemelor de poziționare globală și monitorizăm schimbările climatice, agricultura, pădurile, oceanele, dezastrele naturale și asigurăm

securitatea folosind tehnologiile spațiale”, a precizat Dumitru Prunariu.. „Viitorul spațiului ridică întrebări importante” Dumitru Prunariu a declarat că inteligența artificială, robotica, biotehnologia, noile materiale și sistemele autonome vor schimba modul în care se explorează spațiul.. „Economia modernă depinde de spațiu mai mult decât își poate imagina publicul larg.. Astăzi vorbim despre o adevărată economie spațială.. Companiile private lansează rachete reutilizabile.. Constelațiile de sateliți asigură accesul la internet la nivel global, iar datele de observare devin

instrumente utile pentru agricultură, transporturi, urbanism, energie și protecția mediului.. Viitorul activităților spațiale nu va fi construit doar de ingineri, fizicieni și astronauți.. El va fi construit și de economiști, manageri, juriști, specialiști financiari, experți în politici publice, antreprenori, diplomați și strategi.. Inteligența artificială, robotica, biotehnologia, noile materiale și sistemele autonome vor schimba profund modul în care explorăm și utilizăm spațiul.. Totuși, viitorul spațiului ridică și întrebări importante.. Cum putem utiliza spațiul în mod pașnic

și responsabil?. Cum putem evita supraaglomerarea orbitelor și proliferarea deșeurilor spațiale?. Cum putem proteja infrastructurile satelitare?. Cum ne asigurăm că accesul la spațiu nu devine privilegiul câtorva actori, ci o oportunitate pentru întreaga umanitate?. Cum pot Europa și România să-și definească un rol inteligent, activ și respectat în această nouă etapă?. Pentru România, această aniversare nu ar trebui să fie doar un moment comemorativ.. Ea poate fi un impuls.. Avem o tradiție în educația tehnică,

avem specialiști, avem participare europeană prin programele ISA, avem tineri talentați și instituții capabile să contribuie”, a explicat acesta.

Dumitru Prunariu, 45 de ani, zbor cosmic românesc, astronauți la București, economie spațială, inteligență artificială în spațiu, deșeuri orbitale