STUDIU: 3 din 10 români nu au făcut control de rutină în 2025. Costul și timpul blochează
Trei din zece români au lipsit de la controale de rutină în 2025, iar alți doi au mers doar la medicina muncii. Costul și lipsa timpului rămân principalele frâne.
Mai puțin de jumătate dintre români merg la medic preventiv, iar în 2025 mulți au amânat controalele de rutină. Datele recente arată cum se reflectă lipsa prevenirii în comportamentul de sănătate.
Studiu realizat de Misryoum indică faptul că doar 3 din 10 români nu au ajuns la niciun control de rutină în 2025, în timp ce alți 2 din 10 au mers exclusiv la controlul obligatoriu de medicina muncii.. În spatele cifrelor se vede o problemă practică, nu una teoretică: oamenii amână verificările atunci când costurile și programările nu se potrivesc cu realitatea de zi cu zi.
Costul consultațiilor și al investigațiilor este motivul cel mai des invocat, de aproape jumătate dintre respondenți.. Pe locul următor apare lipsa timpului, semn că prevenția se lovește de agenda încărcată și de dificultatea de a “însera” un control medical între muncă, familie și alte obligații.. În același timp, peste 65% spun că principalul factor care i-ar putea împinge să meargă la controale preventive este dorința de a depista problemele înainte să devină grave.
Analiza devine mai interesantă când sunt priviți cei care au deja un abonament medical.. Aici, 53% declară că au mers în 2025 la medic exclusiv în scop preventiv.. Pentru Misryoum, acest detaliu sugerează o schimbare de comportament: accesul mai ușor și existența unui “cadru” de monitorizare pot face prevenția mai regulată, nu doar reactivă, adică atunci când apare o problemă.
Un astfel de cadru are, în mod obișnuit, o structură care urmărește depistarea din timp.. Explicațiile medicilor din cadrul rețelei indică faptul că prevenția anuală include, de regulă, cel puțin un consult de medicină de familie, analize de laborator adaptate profilului pacientului, evaluare dermatologică, controale ginecologice sau urologice, oftalmologice și stomatologice.. În funcție de vârstă, sex și istoricul personal sau familial, pot fi necesare și evaluări cardiologice ori metabolice, inclusiv investigații imagistice.. Ideea e aceeași: modificări aflate la debut pot fi tratate mai devreme, cu intervenții mai puțin invazive, costuri mai reduse și, adesea, prognostic mai bun.
Dincolo de calendarul medical, studiul arată și ce așteaptă oamenii de la abonamentele private.. În percepția românilor, programările mai rapide, intervalele flexibile și costurile mai ușor de controlat sunt beneficii majore.. Iar la nivel de decizie profesională, abonamentul pare să cântărească: pentru mai bine de șase din zece respondenți, dacă două joburi ar fi similare ca salariu, existența abonamentului medical în pachetul de beneficii ar înclina balanța.
Pentru Misryoum, impactul nu este doar individual, ci și social: când prevenția devine mai ușoară, crește șansa ca problemele să fie tratate înainte să ajungă la stadii care cer eforturi mai mari din partea sistemului.. De aceea, datele despre comportament contează la fel de mult ca deciziile de tip “cost/time”.. În plus, 43% dintre români spun că au o evidență clară a consultațiilor, costurilor și istoricului medical din ultimul an, ceea ce ridică o întrebare practică: câți dintre ceilalți nu își gestionează informația medicală pentru că le lipsește un mecanism simplu de urmărire.
Interesant este că aproape o treime afirmă că au doar câteva informații răspândite în locuri diferite, iar aproape un sfert declară că nu au deloc o imagine clară asupra dosarului medical și a sumelor investite.. Aici intră în scenă componenta digitală a abonamentelor: nu doar acces, ci și organizare.. Potrivit datelor prezentate, ecosistemul digital include programări, dosar medical, rezultate ale investigațiilor, recomandări și opțiuni de telemedicină, plus transparență asupra economiilor generate de abonament.. Mai mult, a fost menționată și o funcționalitate care permite accesul la informații medicale esențiale pentru alți membri ai familiei, precum copii sau părinți, pentru o coordonare mai bună.
În concluzie, mesajul studiului pentru Misryoum este destul de limpede: prevenția nu se oprește la “dorință”, ci are nevoie de condiții reale ca să devină rutină.. Iar când costul, timpul și lipsa de organizare se combină, controalele ajung să fie amânate sau limitate la obligații.. În același timp, creșterea utilizării în scop preventiv la cei cu abonament indică un drum posibil: acces mai ușor, programare predictibilă și o evidență medicală care face monitorizarea mai ușor de ținut în viața de zi cu zi.