Sorin Grindeanu a refuzat răspunsuri tranșante la întrebarea dacă AUR este „extremist”, explicând totodată de ce PSD nu caută o majoritate cu AUR.
„AUR este un partid extremist?” a fost miza unei întrebări directe adresate lui Sorin Grindeanu, joi seara, la Antena 3 CNN, iar răspunsul a venit fără „da” sau „nu”.. Liderul PSD a spus că nu fuge de discuție, dar că nu își asumă etichetări pentru un partid sau altul, în special în forma în care moderatoarea i-a cerut un verdict scurt.
Grindeanu a punctat că, înainte de moțiunea comună, semnată de parlamentari, inclusiv din zona PSD-AUR, a existat o multitudine de mesaje transmise public, inclusiv dinspre alte partide și lideri politici.. În acest context, el a susținut că demersul făcut de PSD a fost parlamentar și că, până atunci, a beneficiat de semnături, invocând numărul de 254.
În esență, Grindeanu a folosit întrebarea despre etichete ca prilej să mute discuția spre reguli și proceduri politice, nu spre calificative. Asta arată cât de încărcat e limbajul în dezbaterea publică, mai ales când vine vorba de alianțe.
Președintele PSD a mai spus că nu s-a votat pentru o consultare și că nu se poate vorbi despre o colaborare decupată după moțiune. Explicația lui a fost legată de riscul ca două moțiuni să se „anihileze” reciproc, având în vedere că și AUR și-a exprimat intenția de a depune o moțiune de cenzură.
Întrebarea a fost reformulată insistent de moderatoare, de la „extremist” spre „frecventabil”. Și aici, Grindeanu a evitat din nou un răspuns binar, spunând că AUR a fost votat de cetățeni și că este al doilea partid din România.
Adevărata miză, dincolo de calificativ, este dacă partidele își pot negocia coerent obiectivele în Parlament. Într-un astfel de cadru, cum respingi sau accepți o etichetă contează mai puțin decât ce se poate construi politic și legislativ.
Grindeanu a adus în discuție faptul că, potrivit afirmațiilor lui, PSD nu ar fi încheiat „înțelegeri”, inclusiv la buget, amintind de pachete de sprijin și de modul în care acestea ar fi trebuit corectate prin demersuri în Parlament.. În final, la insistența moderatoarei, el a repetat că nu face „caracterizări” și a menținut aceeași linie.
Ulterior, a apărut întrebarea care a dus discuția mai departe: de ce nu ar face PSD o majoritate cu AUR, dacă liderul spune că partidul este „frecventabil” prin prisma votului popular.. Grindeanu a răspuns că ar trebui pornit de la cauze și a trimis discuția spre contextul politic, inclusiv la dialoguri invocate de el cu oficiali europeni.
El a susținut că situația de acum nu s-ar fi produs dacă anumite decizii politice ar fi fost luate, iar apoi a explicat că demersul rămâne parlamentar și că nu există, în opinia lui, o înțelegere post-moțiune.. Totodată, a afirmat că își dorește ca soluția după moțiune să fie construită „în interiorul” partidelor care au format majoritatea până atunci.
La final, Grindeanu a precizat că nu vrea să intre în ceea ce a numit o „capcană” politică, respingând ideea că, odată cu schimbarea unei funcții, nu ar mai exista variante. Mesajul lui a fost că există „viață și după” și că alternativele nu se reduc la o singură persoană.